Pagina principală

Ocolul silvic Codrii Camarii s-a desprins în proporţie de 80% din ocolul silvic Dobreşti.
Este situat relativ în centrul judeţului Bihor
Artera de legătură cu celelalte zone ale ţării şi ale judeţului, este drumul naţional DN 76 (Oradea-Deva), la care se accede prin drumul judeţean DJ 787 ( Sâmbăta-Dobreşti-Vârciorog-Tileagd ). Legătura cu comunele Bratca şi Şuncuiuş se face prin DJ 787C (Dobreşti-Luncasprie-Răcaş-Damiş-Bratca ), drum modernizat. Legătura cu comunele Vârciorog şi Tileagd se face şi prin drumul comunal Hidişel de Dobreşti – Corbeşti continuat cu drumul forestier Valea Râului (12km).
Reţeaua de căi de acces se completează cu alte drumuri comunale, drumuri miniere şi drumuri forestiere, în cea mai mare parte nemodernizate. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Dobreşti se găseşte în Provincia Carpatică, Subţinutul Munţilor Apuseni, Districtul Munţilor Pădurea Craiului, munţi calcaroşi sub 1000 m altitudine, cu podişuri întinse, prezentând numeroase doline, ponoare şi peşteri. Teritoriul face parte din regiunea de dealuri joase şi înalte, caracterizaţi prin versanţi brăzdaţi de văi adânci, având un aspect muntos cu văi şi culmi pronunţate. Se poate afirma că relieful teritoriului se încadrează în trei tipuri morfologice şi anume : unul din regiunea de dealuri înalte, caracterizat prin versanţi brăzdaţi de văi adânci şi multe fenomene carstice formate pe un substrat calcaros având un aspect muntos cu văi adânci, pronunţate, al doilea tip morfologic îl constituie partea din aval formată din coline specifice Piemonturilor Vestice şi continuă cu o zonă de câmpie cu altitudine de 100 – 200 m Unitatea morfologică ce caracterizează arealul, este versantul, cu configuraţie ondulată, cu înclinări variabile de la moderate la foarte repede şi uneori abrupte.

Masivele forestiere sunt alcătuite preponderent din păduri de foioase cu dominarea fagului şi amestecuri de fag cu gorun. În zona de câmpie predomină cerul. Se deosebesc însă zone de microclimat mediteranean ce explică prezenţa prin adaptare şi aclimatizare a unor specii lemnoase de mare productivitate şi importanţă economică : castanul comestibil, stejarul de Slavonia, stejar roşu american, molid austriac, brad caucazian, duglas american iar dintre speciile autohtone, gorunul şi cireşul . Aceste specii valoroase au fost introduse în cultură în urmă cu un secol de către foştii proprietari ai unei suprafeţe de 19% din fondul forestier al comunei. Staţiunile forestiere pe substrat calcaros sunt deosebit de fertile astfel că pădurile instalate în aceste terenuri sunt deosebit de valoroase. Acestea au fost gospodărite în regim silvic controlat încă din 1879 sub administraţia tehnică a statului austro-ungar şi apoi din 1923 , a statului român. În perioada 1930-1948 marea majoritate a pădurilor de pe teritoriul comunei Dobreşti au fost gospodărite de Casa Autonomă a Pădurilor Statului.

Din punct de vedere staţional interesează în mod deosebit stratul superior al formaţiunilor litologice care infuenţează direct geneza şi proprietăţile fizico-chimice ale solului. Pe rocile calcaroase s-au format soluri uşoare, bogate în humus cu drenaj normal ( soluri brune eumezobazice, rendzina, terra rosa ) iar pe substraturile de argilă sau alternanţe ale acestora cu şisturi, etc., s-au format soluri grele ( brune luvice, brune argilo- iluviale ) de cele mai multe ori cu orizonturi în care apa stagnează ( pseudogleizate ).
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul face parte din bazinul mijlociu al râului Crişul Negru, apele, pâraiele şi văile din arealul studiat fiind afluenţi ai Văii Holod care la rândul ei este afluent de dreapta al râului amintit.
Reţeaua hidrografică este bogată, iar alimentaţia ei este mixtă atât nivală cât şi pluvială, debitele oscilează în timpul anului atingând un maxim de primăvară odată cu topirea zăpezilor şi un minim în lunile de vară sărace în precipitaţii. Sub efectul dizolvant al apelor din precipitaţii în substratul calcaros s-au format numeroase doline, peşteri şi cursuri subterane, iar apa infiltrată ajunge prin scurgeri subterane în apele de suprafaţă.
Solurile sunt formate în mare parte pe substrat calcaros, fiind tipice pentru vegetaţie forestieră:

Events